Fondatorul unei școli științifice
Prin contribuțiile sale originale, Sergiu Rădăuțanu a pus bazele unor direcții moderne de cercetare, orientate atât spre aprofundarea cunoașterii fundamentale, cât și spre aplicații tehnologice cu impact semnificativ.
Numele său este strâns legat de studiul proceselor de ordonare structurală și al fenomenului de politipie în sisteme semiconductoare, precum și de descoperirea unor noi clase de materiale cu proprietăți fizice remarcabile.
A elaborat tehnologii originale pentru sinteza unor compuși ternari și a pus în evidență fenomene precum memoria optică, efectele neliniare de tip N și interacțiunea radiației coerente cu materialele semiconductoare.
Domenii de cercetare
Cercetările inițiate și dezvoltate de Sergiu Rădăuțanu au acoperit un spectru larg de domenii ale fizicii moderne și ale tehnologiilor aplicative.
Semiconductori binari
Studiul proprietăților fizice și chimice ale materialelor semiconductoare.
Semiconductori ternari
Sinteza și caracterizarea compușilor ternari cu proprietăți optice și electrice.
Materiale multinare
Extinderea cercetării spre sisteme complexe cu potențial tehnologic ridicat.
Electronica solidului
Contribuții la dezvoltarea direcțiilor moderne ale electronicii bazate pe materiale solide.
Fizica senzorilor
Aplicarea materialelor funcționale în dispozitive sensibile și sisteme de măsurare.
Energetică fotovoltaică
Orientarea cercetării spre tehnologii energetice și aplicații fotovoltaice.
Patru perioade ale activității științifice
Formarea și afirmarea ca cercetător în domeniul semiconductorilor.
Organizarea și dezvoltarea cercetării instituționale la Institutul Politehnic.
Consolidarea școlii științifice și coordonarea programelor complexe de cercetare.
Deschiderea internațională și integrarea cercetării moldovenești în spațiul european.
1955–1964 — Formarea cercetătorului
Interesul pentru cercetare s-a manifestat încă din anii de studenție. Prima sa lucrare științifică, dedicată electroconductibilității mostrelor peliculare ale sistemului antimoniu–zinc, a fost publicată în anul 1954.
În anii 1955–1958 a urmat studiile de aspirantură la Institutul Fizico-Tehnic „A. F. Ioffe” din Leningrad, unul dintre cele mai prestigioase centre de cercetare în domeniul semiconductorilor.
1964–1973 — Cercetare instituțională
În 1964, Sergiu Rădăuțanu a fost numit rector fondator al Institutului Politehnic din Chișinău. În această etapă, activitatea științifică s-a împletit cu cea organizatorică.
A avut un rol hotărâtor în crearea infrastructurii de cercetare, formarea colectivelor științifice la facultăți și orientarea cercetării către domenii relevante pentru dezvoltarea economiei țării.
1973–1991 — Consolidarea școlii științifice
După revenirea la Academia de Științe a Moldovei, Sergiu Rădăuțanu a coordonat programe complexe de cercetare în domeniul semiconductorilor, implicând institute de cercetare, instituții de învățământ superior și unități industriale.
A organizat conferințe unionale și internaționale, consolidând vizibilitatea cercetării din Republica Moldova și transformând laboratorul pe care îl conducea într-un centru de excelență.
1991–1998 — Deschiderea internațională
După proclamarea independenței Republicii Moldova, Sergiu Rădăuțanu a avut un rol decisiv în orientarea cercetării spre cooperarea internațională.
A promovat parteneriate cu România și alte țări europene, a facilitat colective mixte de cercetare și a organizat evenimente științifice de anvergură, inclusiv Congresul Academiei Româno-Americane de Științe și Arte și prima conferință NATO la Chișinău.
Moștenirea științifică
Prin întreaga sa activitate, academicianul Sergiu Rădăuțanu a avut o contribuție esențială la dezvoltarea fizicii și tehnologiei semiconductorilor, la formarea unei școli științifice durabile și la integrarea cercetării din Republica Moldova în spațiul academic internațional.
Galerie documentară