Fondarea Politehnicii Moldave
Activitatea managerială a lui Sergiu Rădăuțanu s-a desfășurat într-o perioadă de industrializare intensă a RSS Moldovenești, când necesitatea formării specialiștilor tehnici devenise esențială.
În lipsa unei instituții de învățământ superior tehnic în republică, tinerii își continuau studiile în centre universitare precum Odesa, Kiev sau Leningrad. Pentru a răspunde acestor necesități, în 1964 a fost fondat Institutul Politehnic din Chișinău.
Numirea lui Sergiu Rădăuțanu în funcția de rector, la vârsta de 38 de ani, a reprezentat un moment decisiv pentru dezvoltarea noii instituții.
Primele rezultate instituționale
În condițiile lipsei infrastructurii și ale deficitului de cadre didactice specializate, Sergiu Rădăuțanu a reușit să organizeze rapid structura administrativă, admiterea, facultățile și catedrele necesare procesului de studii.
Formarea corpului profesoral
Una dintre prioritățile sale a fost formarea unui corp profesoral competent. A promovat o politică de cadre bazată pe profesionalism și pe atragerea specialiștilor originari din Moldova, stabiliți în centre științifice ale URSS.
A reușit să convingă profesori, cercetători și doctori în științe tehnice să revină în republică și să activeze la Institutul Politehnic din Chișinău.
Campus, infrastructură și dezvoltare
O preocupare majoră a fost dezvoltarea bazei materiale a institutului. Construcția blocurilor de studii și a căminelor s-a confruntat cu dificultăți birocratice, iar autoritățile intenționau inițial amplasarea institutului în zona industrială Ciocana.
În urma intervențiilor, în primăvara anului 1967 institutului i-a fost atribuit un teren de 34 de hectare în sectorul Râșcani al Chișinăului pentru construirea campusului universitar.
34 ha
Teren atribuit în sectorul Râșcani pentru dezvoltarea campusului universitar al Institutului Politehnic din Chișinău.
Institutul ca centru cultural și sportiv
Institutul s-a dezvoltat semnificativ și în plan cultural și sportiv. Au fost create colective artistice, ansambluri, cor, fanfară și cluburi studențești, iar echipa de fotbal „Politehnic” a devenit una dintre cele mai cunoscute echipe universitare.
În scurt timp, Institutul Politehnic din Chișinău a devenit nu doar un centru de formare inginerească, ci și un centru cultural activ al capitalei.
Repere cronologice
Fondarea Institutului Politehnic din Chișinău și numirea lui Sergiu Rădăuțanu ca rector.
Apare primul număr al ziarului „Inginerul”.
Institutului i se atribuie terenul din sectorul Râșcani pentru campus.
Institutul primește diplome de onoare pentru rezultatele obținute.
Instituția este vizitată de laureații Nobel Nikolai Basov și Alexandr Prohorov.
Recunoaștere și presiune ideologică
Sub conducerea sa, Institutul Politehnic din Chișinău a devenit un centru recunoscut în spațiul științific sovietic. Totuși, promovarea cadrelor autohtone și susținerea valorilor culturale locale au intrat în contradicție cu politica ideologică a regimului sovietic.
Începând cu sfârșitul anilor ’60, institutul a fost supus unor controale ideologice, iar în 1973 Sergiu Rădăuțanu a fost demis din funcția de rector.
După rectorat
După destituire, Sergiu Rădăuțanu și-a continuat activitatea științifică în cadrul Academiei de Științe a Moldovei. În 1974 a fost ales vicepreședinte al Academiei de Științe și președinte al Uniunii Științifico-Tehnice din Moldova.
A coordonat laboratoare, a organizat conferințe în domeniul semiconductorilor și a contribuit la afirmarea unei școli științifice naționale.
Galerie documentară